← Toate ghidurile Sfaturi practice

Imbinarile de sudura: cap la cap, in T, la colt si prin suprapunere

Cele cinci imbinari de baza la sudura, unde se folosesc, cum pregatesti piesele, ce inseamna grosimea a a cordonului de colt si ce exercitii faci ca sa le stapanesti.

6 min de citit Echipa PYLON

La sudura exista cinci imbinari de baza: cap la cap (piesele in acelasi plan, margine in margine), in T (o piesa perpendiculara pe fata celeilalte), la colt (marginile se intalnesc in unghi), prin suprapunere (o piesa peste alta) si pe muchie (doua margini alaturate, paralele). Imbinarea descrie cum sunt asezate piesele; cordonul care le leaga este fie un cordon cap la cap, care umple rostul dintre margini, fie un cordon de colt, depus in unghiul dintre ele.

Diferenta conteaza la citirea desenelor: un T se poate suda cu cordoane de colt sau, la piese groase si solicitate, cu patrundere completa, dupa tesire. Alegerea o faci dupa cum lucreaza piesa, dupa grosime si dupa accesul la ambele fete.

Cele cinci imbinari pe scurt

Imbinare Unde o intalnesti Pregatire uzuala Greseli tipice
Cap la cap Prelungiri de tabla si platbanda, tevi, profile innadite Pana la aprox. 3-4 mm margini drepte cu rost mic; de la aprox. 5-6 mm, tesire si mai multe treceri Lipsa de patrundere, rost inegal, piese decalate
In T Console, rigidizari, picioare, umplutura de poarta Margini drepte, contact bun, rost cat mai mic Cordon prea mare, crestatura pe placa verticala, radacina netopita
La colt Cutii, rame, carcase Colt deschis (tablele se ating doar pe muchie, cu un V la exterior) sau inchis (marginea unei table asezata pe fata celeilalte) Muchia exterioara arsa sau gaurita, colt iesit din echer
Prin suprapunere Petice, tabla de caroserie, platbanda pe profil Table curate, stranse una pe alta; la piese care duc sarcina, suprapunere de cel putin aprox. 5 ori grosimea celei mai subtiri Gol intre table, muchia de sus topita, rugina prinsa intre ele
Pe muchie Margini de tabla subtire, flanse, capace Margini aliniate, la acelasi nivel Folosita la piese solicitate, unde nu rezista

Pregatirea marginilor (tesire in V, X sau Y, rost, umar la radacina) depinde de grosime si procedeu si este explicata pe larg in ghidul despre pregatirea pieselor. De aici retii regula: la cap la cap sudat dintr-o parte ajung marginile drepte pana pe la 3-4 mm, iar de la aprox. 5-6 mm in sus tesesti si sudezi in mai multe treceri; intre ele decide accesul la ambele fete.

Cordonul de colt si grosimea „a”

Rezistenta unui cordon de colt sta in grosimea lui, notata cu „a”: inaltimea celui mai mare triunghi isoscel care incape in sectiunea cordonului, masurata de la radacina pana la fata lui. La un cordon plat, cu catete egale, a este aprox. 0,7 din cateta (z). Un cordon cu cateta de 5 mm are deci a ≈ 3,5 mm. Pe desene vezi „a4” (grosime de 4 mm) sau „z6” (cateta de 6 mm), asa ca verifici intotdeauna care dintre ele se cere.

Doua repere uzuale: la piesele care duc sarcina, a nu coboara de regula sub 3 mm si nu are rost sa depaseasca aprox. 0,7 din grosimea tablei mai subtiri. Dimensionarea exacta o face proiectul. Un cordon mai mare decat cere proiectul nu aduce siguranta in plus, ci caldura si deformare: o cateta de 8 mm in loc de 6 mm inseamna aprox. 1,8 ori mai mult metal.

Forma conteaza si ea. Un cordon concav are grosimea a mai mica decat ar sugera catetele, iar unul foarte bombat nu castiga nimic din bombament, doar adauga metal si o trecere brusca spre piesa. Masori cu un sablon pentru cordoane.

Cum alegi imbinarea dupa sarcina si grosime

  • Forta in lungul pieselor. Cap la cap cu patrundere completa: preia sarcina cel mai direct si se comporta bine la solicitari repetate.
  • O piesa prinsa perpendicular pe alta. T, cu cordon pe ambele parti cand ai acces. Un T sudat pe o singura parte cedeaza usor daca sarcina deschide radacina, adica daca impinge piesa verticala dinspre cordon spre partea nesudata.
  • Cutii si rame. Imbinare la colt; pe tabla subtire, coltul inchis se gaureste mai greu decat cel deschis.
  • Petice si tabla subtire. Suprapunere: se prinde usor, dar intre table ramane un gol in care intra apa, asa ca il sudezi pe tot conturul sau il etansezi.
  • Margini de tabla. Imbinarea pe muchie, doar pentru solicitari mici.

Cand ai de ales intre doua variante, o alegi pe cea care se poate suda in pozitie comoda si cu acces bun la radacina.

Exercitii pe piese de proba

  1. Cap la cap, tabla de 3 mm, in pozitie plata, cu rost de aprox. 1-1,5 mm: urmaresti ca pe spate sa apara o radacina continua.
  2. In T, tabla de 4-5 mm, cordon de colt pe o singura parte. Apoi rupi proba deschizand radacina si vezi daca a fost topita pana in colt.
  3. Acelasi T, pe ambele parti, cu o grosime tinta, de exemplu a3, verificata cu sablonul.
  4. Colt exterior pe tabla de 2 mm, cu muchia intreaga, nearsa.
  5. Suprapunere pe tabla de 1 mm, cu cordonul pe muchia de sus, fara s-o topesti de tot.

Valorile sunt orientative; desenul sau proiectul piesei are prioritate. Cum citesti ruptura si ce alte probe poti face afli in articolul despre verificarea sudurii, iar aceleasi exercitii in vertical si peste cap le reiei dupa ghidul pozitiilor de sudura.

Prinderea pieselor si ce gasesti la PYLON

Imbinarile in T si la colt le tii la 90° intr-o menghina de sudura cu deschiderea de 125 mm, care fixeaza piesele la 90° si in forma de T si se roteste pe o articulatie cu bila, ca sa aduci cordonul intr-o pozitie comoda. Alte modele sunt in cleme si menghine de sudura. Pentru rame si colturi folosesti un magnet unghiular de 33 kg sau, la piese mici pe care le muti des, un magnet cu intrerupator de 18 kg; restul sunt la magneti si echere de sudura.

Pentru exercitii pe toate imbinarile, PRAKTIK MIG 211 SYNERGIC LED sudeaza MIG/MAG, FLUX, MMA si TIG LIFT si are trei programe sinergice simple: CO2 / 0,8, Ar+CO2 / 0,8 si FLUX. Daca exersezi cu electrodul, pachetul de electrozi E6013 de 2,5 si 3,2 mm acopera tabla subtire si grosimile medii. Alte aparate gasesti la aparate MIG-MAG si multiproces.

Intrebari frecvente

Ce inseamna a3 sau a4 pe un desen de sudura?

Este grosimea cordonului de colt, in milimetri, masurata de la radacina la fata cordonului. La un cordon plat cu catete egale, cateta este de aprox. 1,4 ori mai mare: a4 inseamna o cateta de aprox. 5,5-6 mm. Daca pe desen scrie z, cota se refera direct la cateta.

Cand sudez o imbinare in T pe ambele parti?

Cand piesa duce sarcina, cand forta poate deschide radacina sau cand ai acces la ambele fete. Doua cordoane mai mici echilibreaza si deformarea unghiulara, pe care un singur cordon mare o trage intr-o parte. Pe piese decorative sau usor solicitate ajunge de regula o singura parte.

Este imbinarea prin suprapunere mai slaba decat cea cap la cap?

Lucreaza altfel. Cordoanele de colt de pe margini preiau forta prin forfecare, iar piesele decalate creeaza o indoire locala. Pentru multe lucrari ajunge, dar la piese incarcate repetat sau unde conteaza coroziunea dintre table, cap la cap este de regula alegerea mai sigura.

Trebuie sa tesesc o tabla de 5 mm la cap la cap?

Daca sudezi doar dintr-o parte si vrei patrundere completa, de regula da. Daca ai acces pe ambele fete, poti suda fara tesire, cu rost mic, cate o trecere pe fiecare fata, curatand radacina inainte de a doua.

Citeste si

Ai nevoie de echipament? Vezi produsele de sudura din stoc, cu livrare in 1–2 zile lucratoare. Vezi produsele →

Nu stii ce sa alegi?

Spune-ne ce lucrezi si pe ce material, iar noi iti recomandam aparatul, consumabilele si setarile potrivite.