Poarta si gardul din teava rectangulara: cum sudezi profilele pas cu pas
Cum construiesti o poarta sau un panou de gard din teava rectangulara: debitare, prindere pe plan, diagonale, ordinea cordoanelor, setari pe pereti de 1,5-2 mm si protectia la rugina.
O poarta din teava rectangulara iese dreapta daca respecti patru lucruri: debitezi precis la 90 sau 45 de grade, prinzi rama in puncte pe o suprafata plana, verifici ca diagonalele sunt egale si abia apoi sudezi, cu cordoane scurte, alternate si simetrice. Pe profilele cu pereti de 1,5-2 mm lucrezi cu MIG si sarma de 0,8 mm sau cu electrod rutilic de 2,0-2,5 mm, la curenti de aprox. 40-90 A, dupa procedeu si perete.
Exemplul de mai jos este o poarta pietonala de aprox. 1 x 1,6 m, cu rama din 40x40x2 mm si umplutura din 20x20x1,5 mm. La panourile de gard si la portile auto pasii sunt aceiasi, doar profilele cresc.
Profile, scule si debitare
| Element | Profil uzual | De retinut |
|---|---|---|
| Stalpi | 80x80x3 sau 100x100x3 mm | Ingropati in beton, cu capac sus |
| Rama portii | 40x40x2 sau 60x40x2 mm | Da rigiditatea si poarta balamalele |
| Umplutura | 20x20x1,5 sau 40x20x1,5 mm | Pas egal, tinut cu un distantier |
| Diagonala de rigidizare | Ca rama sau 40x20x2 mm | La portile late, opreste lasarea |
| Balamale | Balamale sudabile | Axele lor pe aceeasi linie |
Mai iti trebuie echer, ruleta, creta de steatit, doi-patru magneti unghiulari, cleme si o suprafata plana mai mare decat poarta. Profilele noi au ulei si oxizi de laminare: le cureti la metal lucios pe 2-3 cm in jurul fiecarei imbinari. Daca profilul este zincat, citeste intai despre sudura tablei zincate.
Imbinarea la 45 de grade arata mai curat decat cea la 90 si inchide coltul, dar cere taieturi precise: o eroare de 1° pe fiecare piesa, in acelasi sens, inseamna 2° la colt, adica aprox. 5-6 cm abatere la capatul unei laturi de 1,6 m. Tai piesele pereche cu acelasi opritor, masori lungimea pe muchia lunga si verifici primele doua bucati in colt cu echerul inainte sa tai restul. Debavurezi fiecare capat; pe pereti de 1,5-2 mm lasi piesele lipite sau cu rost de cel mult aprox. 1 mm, fara tesire.
Prinderea ramei: plan, echer si diagonale
- Asezi profilele pe o suprafata plana: masa de sudura, o placa groasa sau doua grinzi aduse la nivel cu nivela. O rama prinsa pe un plan stramb ramane stramba.
- Pui magnetii unghiulari in interiorul colturilor si prinzi fiecare colt cu cate un punct scurt pe fata de sus.
- Masori diagonalele, de la colt la colt. Daca difera, apesi coltul diagonalei mai lungi spre coltul opus pana se egaleaza. La o poarta de gradina, o diferenta de cel mult 1-2 mm este buna.
- Verifici si rasucirea: intinzi doua fire pe diagonale; in mijloc trebuie doar sa se atinga.
- Mai pui cate un punct pe muchia exterioara a fiecarui colt, intorci rama si prinzi si pe cealalta fata.
- Tai toate barele de umplutura odata, le asezi cu un distantier (o bucata de lemn taiata exact la golul dorit) si le prinzi cu cate un punct sus si jos. La fiecare a treia bara verifici cu echerul ca sta perpendicular pe rama.
Setarile pe pereti de 1,5-2 mm
| Perete | MIG, sarma 0,8 mm, Corgon | MMA, electrod rutilic | Unde apare |
|---|---|---|---|
| 1,5 mm | aprox. 50-70 A, 15-16,5 V | 2,0 mm, 40-55 A | Umplutura |
| 2 mm | aprox. 65-90 A, 16-17,5 V | 2,0 mm la 50-65 A sau 2,5 mm la 60-75 A | Rama portii |
| 3 mm | aprox. 100-130 A, 17,5-19 V | 2,5 mm la 75-90 A sau 3,2 mm la 90-110 A | Stalpi, placi de balama |
Valorile sunt orientative; manualul aparatului are prioritate. Pe un aparat sinergic alegi programul pentru otel, sarma de 0,8 mm si gazul tau, apoi grosimea peretelui mai subtire. Cand prinzi umplutura de 1,5 mm de rama de 2 mm, tii arcul mai mult pe peretele gros si duci baia spre cel subtire doar cat sa-l topeasca.
Pe muchia exterioara a coltului se intalnesc doi pereti subtiri, deci acolo tabla se topeste prima: treci repede peste ea sau te opresti la 2-3 mm si o inchizi cu un cordon scurt, venind din partea cealalta.
Ordinea cordoanelor, ca poarta sa nu se stramteze
Fiecare cordon trage materialul spre el cand se raceste; o latura sudata dintr-o data face din rama un paralelogram (mecanismul e in articolul despre deformarea pieselor). Pe rama lucrezi asa:
- Sudezi colturile pe fata de sus in ordine diagonala: stanga sus, dreapta jos, dreapta sus, stanga jos.
- Lasi imbinarile sa se raceasca pana poti tine mana langa ele, masori diagonalele, intorci rama si repeti pe fata de jos.
- Inchizi muchiile exterioare si interioare ale colturilor, tot alternat.
- Umplutura o sudezi de la mijlocul portii spre margini, alternand capatul de sus cu cel de jos si fata cu spatele. Fiecare capat de bara primeste cordon pe toate cele patru fete.
- Diagonala de rigidizare merge de la coltul de jos dinspre balamale spre coltul de sus dinspre inchizatoare; o sudezi la final, cu placile balamalelor.
- Daca o diagonala a crescut cu peste 2-3 mm, urmatorul cordon il pui pe partea care trage invers, nu continui pe aceeasi parte.
Balamalele le prinzi cu poarta asezata pe pene, la jocul dorit fata de stalp si de sol, si verifici cu o rigla lunga ca axele lor sunt pe aceeasi linie. Doua balamale nealiniate forteaza poarta la fiecare deschidere.
Gauri de scurgere, curatare si grund
In teava inchisa se strange apa de condens si cea care intra prin fante; profilul rugineste din interior, iar iarna apa care ingheata poate crapa peretele. Dai cate o gaura de aprox. 6-8 mm in punctul cel mai de jos al profilelor in care poate ajunge apa: pe fata de jos a traversei inferioare, intre bare, si la baza stalpilor, deasupra betonului. Stalpii primesc capac sus. Daca poarta merge la zincare termica, gaurile de aerisire sunt obligatorii si mai mari, iar marimea si pozitia lor le stabileste zincatorul: o teava inchisa poate exploda in baia de zinc.
Scoti zgura si stropii si netezesti cordoanele vizibile cu un disc lamelar (ordinea abrazivelor e in ghidul despre finisarea cordonului). Degresezi si dai grund anticoroziv pe metal curat si uscat, in aceeasi zi, apoi vopseaua de exterior. Zgura uitata sub vopsea tine umezeala, deci rugina apare intai pe cordoane.
Ce folosesti din oferta PYLON
Pentru o poarta de gradina ajunge un aparat MIG monofazat din clasa de 200 A. TECNO MIG 205 LCD sudeaza MIG/MAG, FLUX, MMA si TIG LIFT, lucreaza cu sarma de 0,6-1,0 mm si are alimentator cu 4 role; il folosesti cu sarma SG2 de 0,8 mm in bobina de 5 kg. Daca preferi electrodul, EXPERT ARC 201 PFC este un invertor MMA de 200 A pe 230 V, cu Hot Start, Arc Force si Anti-Stick, pentru electrozi de 1,6-4,0 mm; electrozii rutilici E6013 de 2,5 mm ii gasesti la electrozi MMA.
La debitare, fierastraul cu banda de 850 W are menghina rotativa si taie profile de pana la 110x75 mm la 45°. Cu polizorul folosesti discuri de taiere de 125 x 1,0 mm, facute pentru tevi si profile cu pereti subtiri; alte marimi sunt la discuri pentru metal. Colturile ramei le tii cu un magnet unghiular de 44 kg, iar celelalte modele sunt in magneti si echere de sudura. Magnetii ii scoti inainte de cordoanele finale: incinsi, isi pierd din forta, iar langa arc il pot devia.
Intrebari frecvente
Pot suda poarta cu electrod daca nu am aparat MIG?
Da. Pe peretii de 2 mm folosesti electrod rutilic de 2,0 sau 2,5 mm, la curent mic, cu cordoane scurte si pauze intre ele. Umplutura de 1,5 mm se gaureste mai usor, asa ca o prinzi cu puncte dese si o sudezi pe bucati de 1-2 cm. Zgura o scoti complet inainte de grund.
Trebuie sa sudez barele de umplutura de jur imprejur?
Da, la ambele capete si pe toate cele patru fete. Un cordon pus doar pe doua fete lasa fante in care intra apa, iar rugina iese apoi pe sub vopsea. Alternezi capetele si fetele, ca rama sa ramana in echer.
Sudez balamalele inainte sau dupa vopsire?
Inainte de grund, cu poarta pe pene, in pozitia finala. Daca sudezi peste vopsea, o arzi pe o portiune mare, trebuie refacuta, iar fumul de vopsea arsa este toxic.
Citeste si
- Deformarea pieselor la sudura: cum o previi, daca vrei sa intelegi de ce trage fiecare cordon si cum corectezi la timp.
- Magneti, echere si cleme de sudura, pentru prinderea colturilor la 90 si la 45 de grade.
- Imbinarile de sudura: cap la cap, in T, la colt si prin suprapunere, ca sa alegi cum se intalnesc profilele.
Citeste si
Toate ghidurile →Aparat de sudura la priza de acasa: siguranta de 16 A, cablu si prelungitor
Ce poti suda pe un circuit de 10, 16 sau 20 A, cum citesti curentul absorbit pe eticheta, de ce sare siguranta la pornire si ce sectiune trebuie sa aiba...
Citeste ghidulAparat de sudura pe generator: ce putere iti trebuie
Cum calculezi puterea generatorului pe eticheta aparatului, diferenta dintre kVA si kW, putere continua si maxima, AVR sau generator invertor si ordinea corecta de pornire.
Citeste ghidulAparat de sudura monofazat sau trifazat: cand merita 400 V
Diferenta dintre aparatele de 230 V si cele de 400 V: curentul pe faza, puterea si ciclul de lucru, situatiile in care merita trifazatul si ce pregatesti la priza.
Citeste ghidulNu stii ce sa alegi?
Spune-ne ce lucrezi si pe ce material, iar noi iti recomandam aparatul, consumabilele si setarile potrivite.