← Toate ghidurile Sfaturi practice

Deformarea pieselor la sudura: cum o previi

De ce se strang si se stramba piesele cand sudezi, cum recunosti fiecare tip de deformare si ce faci inainte si in timpul sudurii ca piesa sa iasa la cota.

7 min de citit Echipa PYLON

Piesele se deformeaza la sudura pentru ca metalul se dilata cand il incalzesti si se contracta cand se raceste, iar cordonul, care se raceste ultimul, trage dupa el materialul din jur. Deformarea nu o elimini complet, dar o tii sub control cu caldura putina si distribuita simetric: prinderi dese, cordoane cat trebuie de mari, sudura alternata sau in pas de pelerin, pre-deformare in sens invers si piese tinute in cleme pana se racesc.

De ce se deformeaza metalul cand il sudezi

Arcul incalzeste o zona ingusta, care vrea sa se dilate, dar metalul rece din jur nu o lasa. Zona fierbinte, moale, se tasa pe loc: se ingroasa putin in loc sa se lungeasca. La racire se contracta normal, numai ca acum e mai scurta decat era si trage de piesele vecine. Cordonul adauga si contractia metalului topit care se solidifica.

Dupa racire raman deformarea, pe care o masori, si tensiunile reziduale, pe care nu le vezi. Cu cat fixezi piesa mai rigid, cu atat deformarea e mai mica si tensiunile mai mari.

Deformarea creste cu caldura introdusa (curent mare, viteza mica, multe treceri), cu distanta dintre cordon si axa piesei si cu materialul. Inoxul austenitic se dilata cu aprox. 40-50% mai mult decat otelul carbon si conduce caldura de aprox. trei ori mai slab, deci se deformeaza mai mult; aluminiul se dilata de aprox. doua ori mai mult decat otelul.

Tipurile de deformare si cum le recunosti

Tip Cum arata Cauza principala Cum o previi
Unghiulara Aripile unui T sau ale unui cap la cap se ridica spre cordon Mai mult metal pe o fata Pre-deformare, treceri alternate pe ambele fete, tesire in X la grosimi mari
Longitudinala (curbare) Profilul se arcuieste, cu partea sudata concava Cordon lung, departe de axa profilului Cordoane simetrice fata de axa, pre-curbare
Contractie Cota finala iese mai mica Contractia cordonului Cordon minim, adaos la cota stabilit pe o proba
Rotire Rostul unui cap la cap lung se inchide sau se deschide in fata arcului Dilatarea zonei deja calde Prinderi dese, pas de pelerin
Burduf la tabla subtire Tabla face burta si sare dintr-o parte in alta Compresiune pe care tabla nu o poate prelua Puncte in loc de cordoane, racitor de cupru

Deformarea este o abatere de forma, nu o imperfectiune in cordon. Porii, fisurile si lipsa de topire au alte cauze, descrise in ghidul despre defectele de sudura.

Metodele care previn deformarea

Mai putina caldura si cordonul cat trebuie

In atelierele mici, cauza cea mai des intalnita este cordonul prea mare. Volumul unui cordon de colt creste cu patratul catetei: unul cu cateta de 6 mm are de aprox. 2,25 ori mai mult metal decat unul de 4 mm si se contracta pe masura. Sudezi dimensiunea ceruta, nu mai mult (grosimea „a” este explicata in articolul despre imbinari), cu viteza de avans buna si cu cat mai putine treceri.

Prinderi dese, puse in ordinea corecta

Pe tabla subtire pui prinderile la 30-50 mm, pe piese de cativa milimetri, de regula la aprox. 50-100 mm. Pui intai cate una la capete si la mijloc, apoi la jumatatea fiecarei distante ramase; puse pe rand de la un capat, rostul se inchide spre capatul celalalt. Prinderea buna nu crapa cand trage cordonul si se topeste complet cand treci peste ea.

Simetrie si sudura alternata

Cand ai cordoane de ambele parti ale axei, le sudezi alternat: un segment pe o parte, unul pe partea opusa, ca fiecare sa traga invers fata de cel dinainte. La un T sudat pe ambele fete faci cate o trecere pe fiecare fata; la cadre, colturile opuse in diagonala, nu pe rand de jur imprejur.

Pas de pelerin si sudura in salturi

La pasul de pelerin (backstep) imparti cordonul in segmente de cativa centimetri si sudezi fiecare segment in sens invers directiei generale, pana in inceputul celui facut anterior. Caldura nu se mai aduna intr-un capat si rostul nu mai fuge. La sudura in salturi faci segmente departate (1, 3, 5) si umpli golurile dupa ce zonele s-au racit.

Pre-deformare

Daca stii in ce parte va trage piesa, o prinzi dinainte inclinata invers. La un T sau un cap la cap sudat pe o singura fata, unghiul este de regula de cateva grade, mai mare la cordoanele mari si la tesiturile in V. Cifra exacta o afli pe o proba: sudezi, masori cu cat s-a inchis unghiul si prinzi piesa reala cu tot atat in sens invers. La profile lungi aplici aceeasi idee prin pre-curbare.

Fixare pana la racire

Clemele, menghinele si magnetii tin piesa la cota cat timp cordonul se raceste; daca le desfaci cat piesa e calda, deformarea apare dupa. La grosimi mari si la otelurile cu mai mult carbon, o fixare foarte rigida poate favoriza fisurarea.

Pasi pentru o piesa care trebuie sa iasa dreapta

  1. Debitezi precis; un rost inegal cere mai mult metal in zonele largi.
  2. Scrii ordinea cordoanelor: ce sudezi intai, ce urmeaza pe partea opusa, unde faci pauze.
  3. Prinzi pe o suprafata plana si verifici cu echerul si cu diagonalele.
  4. Sudezi segmente scurte, alternate, si masori dupa fiecare etapa; o cota care fuge o corectezi cu urmatorul cordon, pe partea opusa.
  5. Lasi piesa sa se raceasca in aer, prinsa in cleme.

Cifrele din articol sunt orientative; proba pe materialul tau are prioritate.

Indreptarea dupa sudura, cu prudenta

Deformarile mici ale pieselor nestructurale din otel carbon le corectezi la rece, cu presa sau cu ciocanul pe contra-suport, in pasi mici. Indreptarea cu flacara inseamna sa incalzesti local, in pete sau triunghiuri, partea convexa, cel mult pana la rosu-inchis vazut la umbra (pe otelul de constructie obisnuit, aprox. 650 °C), si sa o lasi sa se raceasca in aer: zona incalzita se contracta si trage piesa inapoi. Supraincalzita sau incalzita de prea multe ori in acelasi loc, zona isi pierde din proprietati. Lucrezi cu arzatorul oxigaz doar daca stii sa-l folosesti, departe de materiale inflamabile si cu extinctorul la indemana. Pe inox, aluminiu, oteluri de inalta rezistenta si piese de rezistenta, indreptarea o fac oameni instruiti, dupa o procedura scrisa.

Ce te ajuta din oferta PYLON

Imbinarile in T si colturile la 90° le tii cel mai simplu intr-o menghina de sudura cu deschiderea de 125 mm, facuta pentru fixarea pieselor la 90° si in forma de T, cu articulatie cu bila care o roteste la 360°. Pentru piese mai mici exista menghina cu latimea falcilor de 100 mm; amandoua sunt in cleme si menghine de sudura.

La cadre, magnetii unghiulari tin piesele cat le prinzi: un magnet de 33 kg pentru profile usoare sau un magnet de 45 kg cu intrerupator, util cand vrei sa-l desprinzi fara sa smulgi o prindere proaspata. Alte forte si forme sunt la magneti si echere de sudura. Ii scoti inainte de cordoanele finale, pentru ca se incing si isi pierd din forta.

Pe tabla subtire, TECNO MIG 205 LCD are, pe langa modurile SYN si MAN, si modurile COLD si FMIG; descrierea le prezinta ca adaptari pentru materiale subtiri, lucru rapid sau control manual.

Intrebari frecvente

Ajuta daca racesc cordonul cu apa ca sa nu se deformeze piesa?

Nu. Contractia se produce oricum la racire, apa doar o face brusca. Pe otelurile cu mai mult carbon sau aliate, racirea cu apa poate lasa zone dure si fisuri. Lasi piesa sa se raceasca in aer, in cleme.

De ce s-a deformat piesa abia cand am taiat-o sau am gaurit-o?

O piesa sudata ramane in echilibru intre zone care trag si zone care imping. Cand tai sau prelucrezi o parte din ea, rupi echilibrul si piesa se aseaza intr-o forma noua. La piesele care se prelucreaza dupa sudura se lasa adaos de material sau se face o detensionare in cuptor, dupa procedura.

Se deformeaza mai putin la MIG decat la electrod?

Conteaza caldura pusa pe fiecare centimetru de cordon, nu procedeul in sine. MIG-ul pe tabla subtire, cu viteza mare de avans, pune de regula mai putina caldura decat electrodul, iar TIG-ul, fiind lent, poate incalzi mult o zona. Cordoanele scurte si alternate ajuta la toate trei.

Citeste si

Ai nevoie de echipament? Vezi produsele de sudura din stoc, cu livrare in 1–2 zile lucratoare. Vezi produsele →

Nu stii ce sa alegi?

Spune-ne ce lucrezi si pe ce material, iar noi iti recomandam aparatul, consumabilele si setarile potrivite.