← Toate ghidurile Sudura MIG-MAG

Setarile aparatului de sudura MIG/MAG: ghid complet pe intelesul tuturor

Harta tuturor reglajelor unui aparat MIG/MAG: ce face fiecare, cand il atingi, cum arata cordonul cand e gresit si in ce ordine le potrivesti pe piesa de proba.

7 min de citit Echipa PYLON

Un aparat MIG/MAG are doua reglaje care decid aproape tot: viteza sarmei, din care rezulta curentul, si tensiunea, care da lungimea arcului. Celelalte butoane din meniu (inductanta, corectia, debitul de gaz, temporizarile, modurile butonului, craterul, punctele, pulsul) doar rafineaza un arc pe care aceste doua reglaje l-au facut deja bun. Daca le potrivesti in ordinea corecta, ajungi la un cordon curat dupa cativa centimetri de proba.

Ghidul de fata este harta seriei: pentru fiecare reglaj afli pe scurt ce face, cand il atingi si cum arata cordonul cand e gresit, apoi mergi in articolul dedicat pentru valori si probe. Daca abia ai despachetat primul aparat, citeste intai ghidul MIG/MAG pentru incepatori, care explica montajul si miscarea pistoletului.

Harta reglajelor unui aparat MIG/MAG

Reglaj Ce face Cand il atingi Semn ca e gresit
Viteza sarmei Cata sarma intra in baie pe minut; de aici vine curentul La fiecare schimbare de grosime sau de diametru al sarmei Prea mica: arc lung, sarma se topeste spre duza; prea mare: sarma impinge si pistoletul vibreaza
Tensiune Lungimea arcului si latimea cordonului Dupa orice schimbare a vitezei sarmei Prea mica: cordon ingust si bombat; prea mare: stropi mari, crestaturi pe margini
Inductanta Cat de brusc creste curentul la fiecare scurtcircuit La final, pentru stropi si forma cordonului Stropi marunti si cordon inalt sau baie prea fluida pe vertical
Corectie (trim) Muta tensiunea programului sinergic in plus sau in minus Cand programul este aproape bun Aceleasi semne ca la tensiune
Debit gaz Cat gaz acopera baia La montarea buteliei, la schimbarea duzei sau a locului de lucru Pori, cordon innegrit; peste 20-25 L/min apare turbulenta
Pre-gaz si post-gaz Gaz inainte de aprindere si dupa stingere Furtun lung, inox, aluminiu Pori la pornire; crater poros sau colorat
Burnback Cat mai arde sarma dupa oprirea motorului Cand sarma se lipeste la oprire Sarma prinsa in crater sau bila mare la capat
2T, 4T, S2T, S4T Ce face butonul pistoletului Cordoane lungi, porniri calde Arcul ramane aprins cand nu te astepti
Crater si curent final Coboara curentul la capat ca sa umple craterul Aluminiu, inox, capete de cordon vizibile Crater adancit sau fisurat
SPOT si stitch Puncte sau cordon intrerupt, cu timp reglat Tabla subtire, prinderi repetabile Puncte inegale, tabla gaurita sau deformata
Puls si dublu puls Desprinde picaturile prin impulsuri de curent Aluminiu, inox, control strict al caldurii Arc instabil cand programul nu se potriveste cu sarma si gazul

Valorile din toata seria sunt orientative; daca manualul aparatului tau spune altceva, manualul are prioritate.

In ce ordine reglezi

Fiecare pas depinde de cel dinainte, asa ca ordinea conteaza mai mult decat valoarea exacta de la inceput.

  1. Programul sau materialul. Pe un aparat sinergic alegi materialul, diametrul sarmei si gazul exact asa cum sunt montate. Pe un aparat manual faci aceeasi alegere in minte, pentru ca tabelele de pornire depind de ea.
  2. Sarma si gazul. Pentru otel carbon folosesti de regula sarma SG2 si Corgon (amestec argon + CO2): 0,8 mm pentru tabla pana la aproximativ 3 mm, 1,0 mm pentru grosimi mai mari. Debitul il pornesti la 10-15 L/min daca lucrezi in interior.
  3. Viteza sarmei. Ea fixeaza curentul. Ca punct de plecare, socoteste aproximativ 40 A pe milimetru de otel, intr-o singura trecere, pana la 3-4 mm. Pe tabla de 2 mm cauti deci in jur de 80 A. Valori pe grosimi, cu sarma si gaz, gasesti si in parametrii MIG/MAG pe otel carbon.
  4. Tensiunea. O potrivesti dupa sunet si dupa cordon, in pasi de 0,5-1 V. Regula practica U ≈ 14 + 0,05 × I iti da un start (100 A inseamna aproximativ 19 V); pe sarma de 0,8 mm si tabla subtire, valorile bune ies adesea cu 1-2 V mai jos.
  5. Reglajele fine. Inductanta abia dupa ce viteza si tensiunea sunt bune. Apoi temporizarile (pre-gaz, post-gaz, burnback, crater), in functie de ce vezi la inceputul si la capatul cordonului.

Daca schimbi viteza sarmei, reiei tensiunea de la pasul 4. Inductanta potrivita pe vechea pereche nu mai spune mare lucru pe cea noua.

Aparat manual sau sinergic

Pe un aparat manual reglezi separat viteza sarmei (in m/min sau pe o scala) si tensiunea (in volti sau in trepte). Ai control total, dar si grija perechii: fiecare viteza a sarmei are o fereastra ingusta de tensiune, de un volt sau doi, in care arcul suna bine.

Pe un aparat sinergic alegi programul si un singur parametru principal, de regula grosimea, curentul sau viteza sarmei. Aparatul ia tensiunea dintr-o tabela facuta de producator pentru combinatia material-sarma-gaz, iar tu pastrezi o corectie (trim) si, pe unele modele, inductanta. Drumul pana la primul cordon bun devine mult mai scurt, cu o conditie: programul ales sa corespunda sarmei si gazului montate. Un program de CO2 folosit cu butelie de Corgon porneste din start cu arcul prea lung.

Multe aparate au ambele moduri, notate de obicei MIG MAN si MIG SYN. Treci pe manual cand folosesti o sarma sau un gaz pentru care nu exista program ori cand vrei sa muti tensiunea mai mult decat permite corectia.

Ce reglaje gasesti pe aparatele din oferta

Panourile difera mult de la un nivel la altul, asa ca merita sa stii ce butoane primesti cand compari aparatele MIG-MAG si multiproces.

  • Aparat simplu. Kraft&Dele KD3432 cantareste 7 kg si sudeaza MIG cu sarma fara gaz (flux), plus MMA si TIG lift; are mod SYN MIG si reglaj inductiv. Cu sarma fara gaz, debitul si temporizarile de gaz nu intra in discutie. PRAKTIK MIG 211 SYNERGIC LED are un panou simplu pe care alegi unul din trei programe sinergice, pentru otel carbon si aluminiu, cu sau fara gaz.
  • Sinergic de atelier. TECNO MIG 205 LCD lucreaza sinergic MIG/MAG, cu sarma fara gaz si pe aluminiu, plus TIG si MMA. Este aparatul din pachetele MIG Start, Complet si Pro, care vin cu butelie de Corgon de 10 L (livrata goala, o umpli la un distribuitor de gaze), reductor si sarma SG2, deci aparatul, butelia si sarma sunt alese sa se potriveasca intre ele.
  • Aparat complet. EXPERT MIG 301 PULSE, la 400 V, acopera aproape tot tabelul de mai sus: gaz inainte si dupa sudare, ardere sarma (burnback), corectie de tensiune, inductanta, rampe de curent, moduri SPOT, 2T, 4T, S2T si S4T, puls si dublu puls, plus functia JOB pentru salvarea parametrilor.

Pentru reglajele de baza conteaza si consumabilele: o duza de contact uzata sau o rola cu alt canal decat sarma strica arcul indiferent de butoane. Le gasesti la consumabilele pentru pistoletul MIG-MAG.

Proba pe piesa de test

Orice reglaj il validezi pe o bucata din acelasi material si de aceeasi grosime, nu pe lucrarea propriu-zisa.

  1. Curata proba la metal lucios pe 2-3 cm de o parte si de alta a imbinarii.
  2. Sudeaza 10-15 cm cu stick-out (distanta de la duza de contact la piesa) de aproximativ 10 mm si cu acelasi unghi al pistoletului.
  3. Schimba un singur reglaj o data si scrie valoarea langa fiecare cordon.
  4. Compara sunetul, stropii, forma cordonului si felul in care se intinde la margini.
  5. Pe o imbinare cap la cap uita-te pe spatele tablei. O proba in T, sudata pe o singura parte, o indoi cu ciocanul pana se rupe si vezi daca radacina s-a topit.

Lucrezi la proba ca la piesa reala: masca automata pe DIN 10-13 pentru MIG pe otel, manusi de sudura si fumul aspirat sau ventilat.

Intrebari frecvente

Cu ce reglaj incep daca nu cunosc aparatul?

Cu programul sau, pe manual, cu viteza sarmei potrivita grosimii (aproximativ 40 A pe milimetru). Tensiunea o iei din tabelul de pe aparat sau din regula 14 + 0,05 × I si faci o proba. Restul butoanelor le lasi la valoarea de fabrica pana cand arcul suna constant.

De ce aceleasi valori merg pe un aparat si pe altul nu?

Scalele nu sunt standard: corectia poate fi in volti, in trepte sau in procente, iar la unele aparate valoarea mare de inductanta inseamna arc mai moale, la altele arc mai dur. Conteaza si lungimea cablurilor, contactul clemei de masa si starea duzei de contact. Valorile de pe alt aparat iti dau doar un punct de plecare.

Am nevoie de puls daca abia incep?

Pe otel carbon, cu sarma de 0,8 mm si Corgon, transferul obisnuit prin scurtcircuit da cordoane bune de la tabla subtire pana la cativa milimetri. Pulsul isi arata avantajul pe aluminiu, pe inox si acolo unde controlezi strict caldura. Detaliile sunt in ultimul articol din lista de mai jos.

Toate articolele din serie

  1. Viteza sarmei si amperajul la sudura MIG/MAG: ce reglezi de fapt
  2. Tensiunea la sudura MIG/MAG: cum o potrivesti cu viteza sarmei
  3. Inductanta la sudura MIG/MAG: arc moale sau arc dur
  4. Aparatul MIG sinergic: cum lucreaza programele si corectia (trim)
  5. Debitul gazului la sudura MIG/MAG: cum il reglezi si il verifici
  6. Pre-gaz si post-gaz la sudura MIG/MAG: ce fac si cat le setezi
  7. Burnback (arderea sarmei) la MIG/MAG: ce face si cum il reglezi
  8. 2T, 4T, S2T si S4T la aparatul MIG/MAG: ce mod folosesti
  9. Crater fill si curentul final la MIG/MAG: cum inchizi cordonul
  10. Modul SPOT si stitch la aparatul MIG/MAG: puncte repetabile
  11. MIG puls si dublu puls: ce fac si cand merita
Ai nevoie de echipament? Vezi aparatele MIG-MAG din stoc, cu livrare in 1–2 zile lucratoare. Vezi produsele →

Nu stii ce sa alegi?

Spune-ne ce lucrezi si pe ce material, iar noi iti recomandam aparatul, consumabilele si setarile potrivite.