Crater fill si curentul final la MIG/MAG: cum inchizi cordonul
Craterul de la capatul cordonului se contracta la racire si poate fisura. Vezi cum lucreaza curentul final, de la ce valori pornesti pe fiecare material si cum il inchizi manual.
Crater fill (umplerea craterului) inseamna ca la capatul cordonului aparatul nu stinge arcul direct de la curentul de sudare, ci coboara pe un curent final mai mic, de regula 50-80% din cel de sudare, pentru cateva zecimi de secunda pana la 1-2 s. Baia primeste putin material in plus si se solidifica mai lin, asa ca nu mai ramane o adancitura cu fisura sau cu un por in mijloc.
Pe otel carbon subtire functia e mai ales o chestiune de aspect. Pe aluminiu si inox este adesea diferenta dintre un capat de cordon sanatos si o fisura de crater care porneste mai departe in imbinare.
De ce apare craterul
Sub arc, presiunea arcului impinge metalul lichid inapoi si formeaza o mica adancitura. Cat timp avansezi, metalul din spatele arcului o umple. Cand opresti brusc, adancitura ramane descoperita, iar baia incepe sa se solidifice de la margini spre centru.
Metalul se contracta cand trece din lichid in solid si apoi cand se raceste. Ultimul punct care se solidifica, centrul craterului, nu mai are de unde sa traga metal lichid, asa ca ramane o adancitura, uneori cu o gaura mica. Tot acolo se aduna impuritatile si constituentii cu punct de topire mai mic, iar tensiunile de contractie pot rupe zona. Rezultatul este fisura de crater: o linie in mijloc sau o stea mica, uneori vizibila doar cu lupa.
Aluminiul se contracta mult mai mult decat otelul la solidificare si racire, iar inoxul austenitic se dilata si se contracta mai mult decat otelul carbon si tine caldura in zona. De aceea la aceste doua materiale fisura de crater apare mult mai usor. Chiar si fara fisura, craterul ramane un punct slab: sectiune mai mica si o crestatura de la care poate porni o rupere la oboseala.
Cum lucreaza functia de curent final
Pe aparate o gasesti in trei forme:
- Curent final fix: la oprire, aparatul trece pe un curent mai mic si il tine un timp setat.
- Rampa de coborare: curentul scade treptat, de la cel de sudare la cel final, intr-un timp setat.
- In modul S4T: curentul final dureaza cat tii butonul apasat a doua oara, deci timpul il hotarasti tu.
La MIG/MAG, „curent final mai mic” inseamna in practica o viteza mai mica a sarmei si o tensiune mai mica, pe aceeasi curba. Pe un aparat sinergic setezi un singur procent sau un singur curent, iar programul potriveste restul. Despre logica butonului in S2T si S4T afli mai multe in articolul despre modurile 2T, 4T, S2T si S4T.
Valori orientative pe material
| Material | Curent final (din curentul de sudare) | Timp sau rampa | Ce urmaresti |
|---|---|---|---|
| Otel carbon sub 3 mm | 60-80% | 0,2-0,5 s | sa nu strapunga; adesea functia nu e necesara |
| Otel carbon 4-10 mm | 60-70% | 0,5-1 s | crater plin, la nivelul cordonului |
| Inox | 50-70% | 0,5-1,5 s | crater plin, fara fisura, culoare deschisa |
| Aluminiu | 50-70% | 1-2 s | fara fisura in stea, fara gaura in mijloc |
Cifrele sunt orientative, iar fiecare aparat exprima curentul final altfel (procent, amperi sau viteza sarmei), asa ca te uiti in manual cum se citeste scala la modelul tau.
Pe inox si aluminiu, curentul final merge impreuna cu un post-gaz mai lung, de 1-3 s, pentru ca un crater bine umplut tot se oxideaza daca ramane descoperit; valorile sunt in articolul despre pre-gaz si post-gaz.
Cum reglezi pe o proba
- Sudezi un cordon de 10-15 cm cu functia oprita si te uiti la crater: cat e de adanc, daca are fisura (cu lupa) si daca are pori.
- Activezi curentul final la 70% si 0,5 s; pe aluminiu pornesti de la 60% si 1 s.
- Sudezi un cordon nou, opresti normal si tii pistoletul pe loc pana se termina post-gazul.
- Citesti craterul. Daca e inca adancit, cresti timpul sau procentul. Daca iese umflat peste nivelul cordonului, scazi timpul. Daca materialul depus sta lipit rece, cu margini neunite, procentul e prea mic.
- Pe aluminiu si inox verifici craterele cu lupa, iar la piesele care conteaza, cu lichide penetrante.
- Refaci proba cand schimbi mult curentul de sudare, pentru ca procentul se aplica fata de el.
Fara functie: cum inchizi craterul manual
Pe un aparat care are doar 2T si 4T, craterul il inchizi prin tehnica:
- Nu ridici brusc pistoletul la capat. Asa lungesti arcul, imprastii stropi si lasi craterul fara gaz.
- Cand ajungi la capat, revii 5-10 mm inapoi pe cordon si abia acolo eliberezi butonul. Craterul ramane pe metal depus, nu la marginea piesei.
- Daca tot ramane adancit, reaprinzi scurt pe el imediat, cat e inca fierbinte: una-doua apasari de jumatate de secunda. Nu astepti sa se raceasca, ca sa nu pui material peste un crater rece.
- Tii duza pe crater pana se opreste gazul.
- La piesele importante folosesti o placuta de iesire, prinsa in prelungirea imbinarii: termini cordonul pe ea, iar dupa sudare o tai cu tot cu crater.
- Un crater deja fisurat il polizezi pana dispare fisura inainte sa continui cordonul peste el.
Unde gasesti functia pe aparatele PYLON
In oferta de aparate MIG-MAG, EXPERT MIG 301 PULSE are rampe de curent si modurile S2T si S4T, iar EXPERT MIG 220 PFC PULSE si EXPERT MIG 550W PULSE au rampa de curent si S2T, S4T. Cum se regleaza curentul final la fiecare model afli din manual.
EXPERT MIG 320 COMPACT si EXPERT MIG 405 CW au S2T cu reglarea curentului initial si final, utila pe piese groase de otel si pe inox. In pachetele MIG-MAG aparatul vine impreuna cu sarma si o parte din accesorii; daca modelul ales nu are curent final in descriere, craterul il inchizi manual, cu tehnica de mai sus.
Pentru aluminiu, curentul final ajuta doar daca restul e corect: sarma potrivita, tub teflon, rola cu canal U. Sarmele de aluminiu si inox sunt la sarma de sudura, iar particularitatile materialului sunt in ghidul despre sudura pe aluminiu cu TIG si MIG.
Intrebari frecvente
Pot suda peste un crater fisurat ca sa-l inchid?
Nu direct. Fisura ramane sub materialul nou si poate continua sa se deschida. O polizezi pana nu se mai vede, verifici cu lupa sau cu lichide penetrante si abia apoi resudezi. Fisurile si celelalte defecte frecvente sunt rezumate in defecte de sudura: cauze si preventie.
Daca am crater fill, mai am nevoie de post-gaz?
Da. Curentul final umple craterul, post-gazul il protejeaza de aer cat se raceste. Fara post-gaz, un crater bine umplut iese tot poros sau colorat.
Are rost crater fill pe tabla de caroserie?
Rar. Pe 0,8-1 mm craterul e mic, iar problema reala e strapungerea si deformarea. Acolo lucrezi cu puncte si cordoane scurte, iar curentul final, daca il folosesti, il tii scurt.
Care e diferenta dintre curent final si rampa?
Curentul final coboara dintr-o data la nivelul setat si ramane acolo un timp. Rampa coboara treptat, ceea ce face trecerea mai lina si se potriveste mai ales pe aluminiu. Unele aparate le combina: rampa de coborare urmata de un palier scurt la curentul final.
Seria Setarile aparatului MIG/MAG
Articolul anterior: 2T, 4T, S2T si S4T la aparatul MIG/MAG: ce mod folosesti
Articolul urmator: Modul SPOT si stitch la aparatul MIG/MAG: puncte repetabile
Toate setarile pe scurt: Setarile aparatului de sudura MIG/MAG
Citeste si
Toate ghidurile →
Seturi de consumabile MIG Starter, Basic, Pro și Expert: ce conține fiecare și pentru cine e
Seturile de consumabile MIG sunt făcute pe sistemul pistoletului (MB 15, MB 24, MB 25 și MB 401/501), fiecare pe patru niveluri, de la 11 la 40 de piese. Vezi...
Citeste ghidul
Pistolet MIG/MAG MB 15, MB 24, MB 25, MB 36 sau 501: care se potrivește aparatului tău
Pistoletul MIG/MAG se alege după curentul la care sudezi des: MB 15 pentru 150–180 A, MB 24 și MB 25 pentru 220–250 A, MB 36 pentru 250–300 A și 501...
Citeste ghidul
Arena aparatelor de sudura: Kraft&Dele KD3432 vs PRAKTIK MIG 201 SYNERGIC
Un multiproces de 7 kg pentru sarma fara gaz si un Ideal sinergic cu gaz si flux, de vreo trei ori si jumatate mai scump. Le punem fata in fata,...
Citeste ghidulNu stii ce sa alegi?
Spune-ne ce lucrezi si pe ce material, iar noi iti recomandam aparatul, consumabilele si setarile potrivite.