Cat amperaj trebuie sa aiba aparatul pentru grosimea pe care o sudezi
Cati amperi cer tabla subtire, profilele si placile groase, de ce peste 5-6 mm sudezi in mai multe treceri si cum alegi clasa aparatului cu rezerva de ciclu de lucru.
Pentru otel sudat intr-o singura trecere, pana pe la 3-4 mm, socotesti aprox. 40 A pe milimetru: tabla de 2 mm cere in jur de 80 A, cea de 3 mm aprox. 120 A. Peste 5-6 mm tesesti marginile si sudezi in mai multe treceri, asa ca un aparat de 200 A care da cel putin 130-160 A la ciclu de 60% acopera aproape tot ce sudezi acasa si intr-un atelier mic. Aparatele de 250-400 A sunt pentru sarma de 1,0-1,2 mm, electrozi de 4-5 mm si lucru de durata.
Regula de 40 A pe milimetru si unde se opreste
Curentul trebuie sa topeasca marginile pieselor pe toata grosimea si sa lege de ele materialul de adaos. Pe otel subtire, 40 A pe milimetru dau intr-o trecere o patrundere suficienta fara sa gauresti tabla. Regula e grosiera: la imbinarea in T caldura fuge in mai multe directii si ai nevoie de ceva mai mult, iar cu un rost mic intre piese patrunzi cu ceva mai putin.
La grosimi mari regula se opreste. Ca sa topesti 10 mm dintr-o data ti-ar trebui in jur de 400 A, cu o baie uriasa, greu de tinut, si cu deformari mari. De aceea marginile se tesesc in V, iar imbinarea se umple in straturi: radacina la curent moderat, apoi straturi de umplere si de acoperire. O placa de 12 mm se sudeaza corect si cu electrod de 3,2-4,0 mm, la 110-170 A, doar ca dureaza mai mult. Tesirea si rostul sunt explicate in articolul despre pregatirea pieselor inainte de sudura.
Un aparat mai mare nu sudeaza mai frumos tabla subtire. Iti da productivitate: sarma mai groasa, mai mult material depus pe trecere si mai putine pauze.
Tabel orientativ: grosime, procedeu, curent si aparat
| Grosime otel | Procedeu si consumabil | Curent uzual | Aparat care ajunge |
|---|---|---|---|
| 0,8-1,5 mm | MIG, sarma 0,6-0,8 mm | 30-80 A | orice MIG de 160-200 A |
| 2-3 mm | MIG cu sarma 0,8 mm sau MMA cu electrod 2,0-2,5 mm | 60-130 A | 160-200 A |
| 4-5 mm | MIG cu sarma 0,8-1,0 mm sau MMA cu electrod 3,2 mm | 100-180 A | 200 A, cu cel putin 150 A la 60% |
| 6-10 mm, cu tesire | MIG cu sarma 1,0 mm sau MMA cu 3,2-4,0 mm, 2-4 treceri | 110-220 A | 200-250 A, cu ciclu bun la 160-180 A |
| peste 10 mm, cu tesire | MIG cu sarma 1,0-1,2 mm sau MMA cu 4,0-5,0 mm, multe treceri | 160-300 A | 250-400 A, de regula pe 400 V |
Cifrele sunt un punct de plecare; fisa electrodului si manualul aparatului au prioritate. In vertical si peste cap scazi curentul cu 10-15%. Aluminiul imprastie caldura repede si cere de regula mai mult curent decat otelul de aceeasi grosime, iar inoxul putin mai putin. Valorile detaliate pe diametre sunt in parametri MMA pe diametrul electrodului si in parametri MIG/MAG pe otel carbon. Acolo curentii MIG sunt mai mari (de exemplu 160-200 A la 3 mm), pentru ca tabelul foloseste sarma mai groasa (1,0 mm de la 3 mm in sus) si viteza mare de avans, adica capatul de sus al plajei. Pentru tabla sudata intr-o trecere cu sarma de 0,8 mm pornesti de la valorile de aici; daca vrei sa lucrezi in regimul acela rapid, alegi aparatul cu o clasa mai sus.
Rezerva de ciclu de lucru: de ce nu cumperi la limita
Curentul din tabel trebuie sa fie pentru aparat un regim comod, nu unul maxim. Daca sudezi des cu electrod de 3,2 mm la 120-130 A, cauti un aparat care da acest curent la un ciclu de lucru de cel putin 60%, ideal la 100%.
Orientativ, ciclul de lucru creste cu patratul raportului dintre curenti. Un aparat cu 140 A la 35% duce 125 A la aprox. 44%: sudezi patru-cinci minute, apoi astepti sa se raceasca. Unul cu 200 A la 60% duce aprox. 155 A la 100%, deci arzi electrozi de 3,2 mm unul dupa altul fara pauza impusa. Diferenta se simte mai ales vara, la cordoane lungi si la sarma.
Greseala tipica este alegerea dupa cifra din titlu, care arata capatul plajei de reglaj, nu curentul pe care il tine aparatul ore in sir. Cum citesti coloanele de 60% si 100% gasesti in articolul despre eticheta aparatului de sudura.
Cum iti calculezi necesarul, pas cu pas
- Notezi grosimile pe care le sudezi des si grosimea maxima.
- Alegi procedeul: MIG pentru tabla si lucru in serie, MMA pentru afara si piese mai putin curate, TIG pentru inox si aluminiu subtire.
- Iei din tabel curentul pentru grosimea uzuala. Grosimea maxima, daca e rara, o rezolvi cu mai multe treceri.
- Cauti in fisa aparatului curentul la 60% si la 100%. Curentul tau uzual trebuie sa fie sub cel de la 60%.
- Verifici plaja de electrozi sau de sarma: daca vrei electrod de 4 mm, aparatul trebuie sa il accepte.
- Verifici alimentarea: pe o priza de 16 A lucrezi comod pana pe la 120-130 A in MMA; peste aceasta ai nevoie de un circuit dedicat sau de 400 V.
Aparate pe clase de curent din oferta
Clasa de 200 A, pentru acasa si atelierul mic: EXPERT ARC 201 PFC e un aparat MMA si TIG DC care da 200 A la 60% si 130 A la 100%, pentru electrozi rutilici, bazici, de inox si de fonta. PRAKTIK MIG 211 SYNERGIC LED da 200 A la 60% si 155 A la 100% in MIG, cu programe sinergice pentru CO2 si Ar+CO2 cu sarma de 0,8 mm si pentru FLUX.
Clasa de 220-270 A, tot pe 230 V: TECNO MIG 222 LCD tine 220 A la 60% in MIG/TIG si accepta bobine de 5 kg si de 15 kg. EXPERT MULTI 270 PFC PULSE da 270 A la 40% si 220 A la 60% si aduna MIG/MAG, FLUX, TIG AC/DC si MMA.
Peste 300 A, pe 400 V: EXPERT MIG 301 PULSE tine 300 A la 60% cu sarma de otel de 0,8-1,6 mm, iar EXPERT ARC 400 CELLULOSIC da 325 A la 100%, cu electrozi de pana la 6,0 mm. Restul modelelor sunt in aparate MIG-MAG si multiproces si in aparate de sudura MMA.
Intrebari frecvente
Pot suda tabla de 10 mm cu un aparat de 160 A?
Da, cu marginile tesite si in mai multe treceri, cu electrod de 3,2 mm sau de 4 mm, daca aparatul il accepta. Lucrezi mai incet si urmaresti ciclul de lucru, pentru ca straturile de umplere se fac aproape de maximul aparatului. Daca sudezi zilnic asemenea grosimi, un aparat mai mare iti scurteaza mult timpul.
Cati amperi folosesc pentru teava rectangulara cu peretele de 2 mm?
In MMA, electrod de 2,0 mm la aprox. 50-65 A sau de 2,5 mm la 60-75 A; in MIG, sarma de 0,8 mm, in jur de 65-90 A. La colturile profilului tabla se incalzeste mai repede, asa ca scazi putin curentul sau avansezi mai repede acolo.
Un aparat mai puternic sudeaza mai frumos?
Nu prin el insusi. Aspectul cordonului vine din reglajul corect, din tehnica si din pregatirea piesei. Aparatul mai puternic iti da rezerva de curent si de ciclu de lucru, adica mai putine pauze.
De ce se opreste aparatul dupa cateva minute de sudura?
A intervenit protectia termica, pentru ca ai depasit ciclul de lucru la curentul folosit. Lasi aparatul pornit, ca ventilatorul sa-l raceasca, si reiei cand se stinge avertizarea. Daca se intampla des la curentul tau obisnuit, aparatul e la limita pentru lucrarile tale.
Citeste si
- Eticheta aparatului explicata: unde gasesti curentul la 60% si la 100% si ce inseamna U2.
- Aparat multiproces: cand un singur aparat pentru MIG, electrod si TIG e alegerea potrivita.
- Aparatul la priza de acasa: cat curent iti permite un circuit de 16 A.
- Monofazat sau trifazat: cand clasa de peste 250 A cere alimentare la 400 V.
Citeste si
Toate ghidurile →Aparat de sudura la priza de acasa: siguranta de 16 A, cablu si prelungitor
Ce poti suda pe un circuit de 10, 16 sau 20 A, cum citesti curentul absorbit pe eticheta, de ce sare siguranta la pornire si ce sectiune trebuie sa aiba...
Citeste ghidulAparat de sudura pe generator: ce putere iti trebuie
Cum calculezi puterea generatorului pe eticheta aparatului, diferenta dintre kVA si kW, putere continua si maxima, AVR sau generator invertor si ordinea corecta de pornire.
Citeste ghidulAparat de sudura monofazat sau trifazat: cand merita 400 V
Diferenta dintre aparatele de 230 V si cele de 400 V: curentul pe faza, puterea si ciclul de lucru, situatiile in care merita trifazatul si ce pregatesti la priza.
Citeste ghidulNu stii ce sa alegi?
Spune-ne ce lucrezi si pe ce material, iar noi iti recomandam aparatul, consumabilele si setarile potrivite.