Cablul de masa si clestele port-electrod: sectiune, lungime si contact bun
Sectiunea cablurilor de sudura pe curent si lungime, mufele de panou, clema de masa pusa corect si port-electrodul potrivit, plus semnele unui contact prost.
Pentru cabluri de sudura din cupru de pana la aprox. 10 m, sectiunea de 16 mm² merge pana pe la 150 A, 25 mm² pana la 200-250 A, 35 mm² pana la 250-315 A, iar 50 mm² pana la 350-400 A; la cabluri mai lungi urci o treapta de sectiune. Cablul de masa are aceeasi sectiune ca cel de electrod, pentru ca prin el trece acelasi curent. Al doilea lucru care conteaza este contactul: clema pe metal curat, cat mai aproape de sudura, si un port-electrod dimensionat pentru curentul tau.
De ce conteaza cablul si fiecare contact
Curentul face un circuit inchis: aparat, cablu port-electrod, electrod, arc, piesa, clema de masa, cablu de masa, inapoi la aparat. Fiecare metru de cablu subtire si fiecare contact murdar adauga rezistenta. Acolo se pierde tensiune si se produce caldura.
Invertorul MMA tine curentul constant cat poate, dar tensiunea disponibila pentru arc scade. Rezultatul il simti in mana: amorsare grea, arc care se stinge cand il lungesti putin, electrod care se lipeste, cordon neregulat. Multi cauta vina in aparat sau in reglajele de Hot Start si Arc Force, cand de fapt clema sta pe un strat de vopsea.
Cablul de masa e veriga cea mai neglijata: sta pe jos, e calcat, iar clema ajunge pe orice fier din apropiere. Multe probleme de arc dispar doar mutand clema pe un loc slefuit, langa cordon.
Sectiunea pe curent si lungime
| Sectiune cupru | Curent orientativ pana la 10 m | Daca ai 10-20 m | Unde o intalnesti |
|---|---|---|---|
| 16 mm² | pana la aprox. 150 A | treci la 25 mm² | Invertoare MMA mici, electrod 2,5-3,2 mm |
| 25 mm² | pana la aprox. 200-250 A | treci la 35 mm² | Invertoare de 200-250 A, electrod pana la 4 mm |
| 35 mm² | pana la aprox. 250-315 A | treci la 50 mm² | Aparate de atelier, electrod de 4-5 mm |
| 50 mm² | pana la aprox. 350-400 A | sectiune si mai mare | Aparate trifazate de 400 A |
Cablul de sudura are multe fire subtiri de cupru si izolatie groasa, flexibila; un cablu electric rigid nu suporta indoirile repetate si nici stropii. La curent mare si la lucru lung desfasori cablul: strans colac, spirele se incalzesc una pe alta si cablul se raceste mai greu.
Daca trebuie sa ajungi departe, de regula e mai bine sa duci aparatul mai aproape, pe un prelungitor de alimentare gros, decat sa lungesti cablurile de sudura. Cum alegi acel prelungitor e explicat in aparatul de sudura la priza de acasa.
Mufele de panou
Cele mai multe aparate MMA au prize de panou de tip baioneta, in doua marimi uzuale: una pentru cabluri de 10-25 mm² si una pentru 35-50 mm². Mufele nu se amesteca intre marimi: o mufa mica intr-o priza mare are contact doar pe o portiune si se incinge.
Mufa trebuie sa corespunda si prizei, si sectiunii cablului. O introduci complet si o rasucesti pana se blocheaza; o mufa lasata pe jumatate face scantei in interior si topeste priza aparatului. O mufa innegrita sau topita se schimba, iar o priza de panou arsa o inlocuieste un service.
Clema de masa si port-electrodul
Clema de masa: unde si cum o pui
- Pe piesa, nu pe orice fier din apropiere. Daca piesa sta pe masa de sudura si are contact bun cu ea, poti pune clema pe masa.
- Pe metal curat. Slefuiesti un patrat lucios, fara vopsea, rugina, zinc sau ulei, si strangi clema pe el.
- Cat mai aproape de sudura. Curentul nu trebuie sa treaca prin balamale, rulmenti, lanturi, cilindri hidraulici sau prin electronica. La masini, clema sta langa zona sudata, nu pe caroserie in alt capat.
- Clema magnetica se pune repede pe otel, dar nu tine pe inox austenitic si pe aluminiu. Talpa ei trebuie curatata de stropi si pilitura.
- Clema cu surub e cea mai sigura la curent mare si la lucrari lungi; clema tip cleste e rapida, dar arcul ei poate slabi in timp, mai ales daca clema s-a incins.
Dimensionezi clema la cel putin curentul la care lucrezi; o clema de 200 A pe un aparat folosit la 250 A se incinge.
Port-electrodul
Port-electrodul se alege tot dupa curent: pentru electrod de 2,5-3,2 mm, pana pe la 150 A, un model de 200-300 A e comod si usor; pentru 4-5 mm si 200 A sau peste, unul de 400-500 A, mai greu, dar care nu se incinge.
Falcile, de regula din alama sau cupru, trebuie sa fie curate si sa stranga electrodul ferm de capatul neinvelit. Falcile arse sau cu zgura lipita prind electrodul doar intr-un punct, iar acesta se incalzeste pana la invelis. Manerul crapat sau cu izolatia arsa se schimba imediat: izolatia lui te separa de tensiunea de la electrod.
Semnele unui contact prost
| Ce observi | Unde cauti | Ce faci |
|---|---|---|
| Clema de masa calda dupa cateva minute | Contact pe vopsea, rugina sau suprafata mica | Slefuiesti locul, strangi mai bine, folosesti o clema mai mare |
| Mufa de panou calda sau innegrita | Mufa nerasucita complet sau cablul slabit in mufa | Strangi cablul in mufa, rasucesti mufa, o schimbi daca e arsa |
| Arc care se stinge sau amorseaza greu | Clema departe de sudura, cablu cu fire rupte | Muti clema, verifici cablul la capete |
| Cablul cald pe toata lungimea | Sectiune prea mica pentru curent si ciclul de lucru, sau cablu lasat colac | Cablu mai gros, desfasurat complet |
| Port-electrodul se incinge | Falci murdare sau port-electrod prea mic | Curati falcile, treci la un model mai mare |
Firele se rup cel mai des la capete, langa mufa si langa clema, unde cablul se indoaie mereu. Daca arcul se intrerupe cand misti cablul, acolo e problema.
Verificarea de un minut
- Mufele sunt introduse complet si rasucite pana la capat.
- Izolatia cablurilor nu are taieturi si nu e topita.
- Clema de masa sta pe metal slefuit, pe piesa, aproape de cordon.
- Falcile port-electrodului sunt curate, iar manerul e intact.
- Dupa cateva minute de sudura la curentul obisnuit, cu aparatul oprit, verifici daca vreun punct al circuitului e mult mai cald decat restul.
Sectiunile si curentii din articol sunt orientativi; manualul aparatului si datele cablului folosit au prioritate.
Ce gasesti in oferta
Pentru electrod pana la 3,2 mm, port-electrodul de 300 A are prinderea din alama si manerul din plastic izolat; pentru electrozi grosi exista port-electrodul de 500 A, cu cap de contact din alama. La masa, clema magnetica de 500 A are, conform descrierii, suprafata mare de contact si se incalzeste mai putin decat clestii clasici, cu prinderea cablului in surub imbus. Pentru lucru lung la curent mare, clema cu surub de 600 A e data pentru 600 A la ciclu de lucru de 60%.
Daca refaci un cablu de 50 mm², mufa tata DX50 primeste cabluri de pana la 50 mm². Cand sudezi pe o masina, protectorul electronic 12/24 V se leaga la bornele bateriei si e facut sa protejeze electronica vehiculului in timpul sudarii. Restul clemelor si conectorilor sunt in cabluri, cleme de masa si port-electrozi, iar alte accesorii in alte accesorii de sudura.
Intrebari frecvente
Pot lungi cablul de masa cu o bucata de fier sau cu o teava?
Nu e o idee buna. Otelul conduce mult mai prost decat cuprul, se incalzeste si adauga contacte nesigure in circuit. Daca piesa e departe, muti aparatul mai aproape sau folosesti un cablu de sudura mai lung, cu sectiunea marita.
De ce se incinge clema de masa, desi aparatul e mic?
Aproape mereu din cauza contactului: vopsea, rugina sau o clema tip cleste cu arcul slabit, care atinge piesa doar intr-un punct. Slefuiesti locul si strangi clema pe metal lucios. Daca tot se incalzeste, clema e prea mica pentru curentul folosit.
Conteaza la ce borna pun cablul de masa?
Da, la curent continuu polaritatea schimba comportarea electrodului. Iei polaritatea de pe cutia electrodului si legi port-electrodul la borna indicata acolo, iar masa la cealalta. La curent alternativ nu conteaza.
Citeste si
- Aparat de sudura la priza de acasa: siguranta de 16 A, cablu si prelungitor, pentru partea de alimentare a aceluiasi circuit.
- Hot Start, Arc Force, Anti-Stick si VRD la aparatul MMA, ca sa separi problemele de reglaj de cele de contact.
- Stropi multi la sudura MIG/MAG, unde clema de masa pusa prost apare tot printre cauze.
- Sudura MMA (electrod invelit): tehnici esentiale, pentru lungimea arcului si unghiul electrodului.
Citeste si
Toate ghidurile →
Arena aparatelor de sudura: invertor MMA KD1784 vs EXPERT ARC 201 PFC
Doua invertoare MMA cu TIG lift pe 230 V: unul ieftin care declara 330 A, altul de aprox. 7,5 ori mai scump, cu 200 A la 60% si PFC. Vezi...
Citeste ghidulHot Start, Arc Force, Anti-Stick si VRD la aparatul MMA: ce fac
Cele patru functii ale invertorului MMA, pe rand: ce schimba in arc, cum le reglezi pentru electrozi rutilici si bazici si cand merita sa lucrezi cu VRD.
Citeste ghidulElectrozii umezi la MMA: pastrare, uscare si cand ii arunci
Cum recunosti electrozii care au tras umezeala, cum ii usuci pe tipuri, cum pastrezi o cutie inceputa si cand un electrod nu mai merita salvat.
Citeste ghidulNu stii ce sa alegi?
Spune-ne ce lucrezi si pe ce material, iar noi iti recomandam aparatul, consumabilele si setarile potrivite.